X

Situl arheologic Toflea

Situl arheologic Toflea

Denumirea localității: sat Toflea, comuna Brăhășești, jud. Galați, Romania.

Date geografice: zona de deal; la joncțiunea dintre Colinele Tutovei și Câmpia Tecucilor; pârâul Valea Boului, afluent al pârâului Berheci; latitudine 4603’47,14″N, longitudine 27o19’40,80″E, altitudine 575,680m.

Istoricul cercetărilor

Identificată în anul 1970, în urma unei activități de periegheză efectuată de prof. Marilena Florescu și prof. Mircea Nicu, așezarea de pe dealul numit Tănăsoaia se află situată la vest de satul Toflea, pe un martor de eroziune din terasa superioară a pârâului Boului, la 60 de m. înălțime față de albia pârâului amintit. Primele date despre urmele de locuire aferentă aşezării, oferă prof. Radu Vulpe în anul 1952 când publică rezultatul unor activităţi de periegheză în zona comunelor Brăhăşeşti, Toflea şi Ţepu, menţionând că, urme de locuire neolitică au fost sesizate în punctul la Chilii şi în zona văii Bălălaica.

Conform informațiilor extrase din carnetele de şantier, cercetările de suprafaţă au arătat că urmele de locuire sunt dispersate pe o suprafaţă de aproximativ 10h.   Din această suprafaţă s-a putut cerceta doar zona de vest, o prelungire a dealului Tănăsoaia. Pe parcursul cercetării    s-a constatat că, aşezarea eneolitică a fost acoperită cu urme de locuire aparţinând epocii bronzului cultura Monteoru, începutul epocii fierului – hallstatt, precum şi urme de locuire din sec IV – III a.Chr.

Timp de patru ani (1970 – 1974) au fost identificate şase locuinţe din care, s-au cercetat doar cinci. Acestea erau cu una sau două încăperi. Au fost construite pe schelete de lemn; bârnele folosite la platformă, groase de 7 -10 cm., erau aşezate perpendicular pe axul locuinţei, fiind îmbinate cu bârne mai subţiri aşezate paralel cu axul. Podina, groasă de 20 cm, a fost executată din pământ galben nisipos, pleavă şi nisip, iar pentru pereţi, groşi de 2cm., s-a folosit lutul galben, nuiele, paie şi frunze. Fiecare locuinţă avea instalaţie de foc – vetre, de formă rectangulară sau ovală, construite direct pe pământ, poziţionate atât în centrul locuinţei cât şi în zona de N-V.

Materialul arheologic provenit din cele cinci locuinţe este datat ca aparţinâd perioadei neolitice, cultura Cucuteni, fazele A – A3. predominând ceramica, în mare parte fragmentară. În urma restaurării a rezultat un număr impresionant de obiecte: statuete antropomorfe şi zoomorfe, pintadere, obiecte de uz casnic, vase de diferite tipuri, cu decor atât incizat cât şi pictat. Datorită solului umed şi a condiţiilor de cercetare, o parte din decorul pictat al vaselor nu s-a putut salva. Un număr destul de redus îl reprezintă obiectele litice din piatră şi silex, precum şi obiectele din os. Deosebit în această aşezare este descoperirea unui punctator din cupru.

În prezent, deţinătorul acestui material arheologic este Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci.

Până în anul 2013, rezultatele acestei cercetări au fost inedite.

 

Bibliografie:

  1. Vulpe, Recunoaşteri în Raionul Tecuci, 1952, SCIVA III, 212 – 214.

Ion T. Dragomir, 1996, Monografia Arheologică a Moldovei de Sud, Danubius XVI,  Ed. Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi, 14.

Daniela Alecsă, 2013, Aşezarea cucuteniană de pe dealul Tănăsoaia, sat Toflea, jud Galaţi, în Danubius XXXI Supliment, 107 – 152.

Autor: Alecsă Daniela  

Admin: