X

Paleontologie

Sectiunea de Paleontologie

Muzeul de Istorie deține o bogată colecție de fosile, reprezentate de piese osteologice și dentognatice ce provin de la diferiți membri faunistici specifici din perioada cuaternară. Fragmentele osteologice și dentognatice au fost descoperite în depozitele cuaternare de pe terasa inferioară a Bârladului. Siturile din care provin resturile fosile de mamifere cuaternare sunt dispuse în jurul orașului Tecuci (Nicorești, Pochidia, Brăhășești, Negrilești, Gârbovăț, Țepu de Jos), cea mai mare parte dintre fragmentele fosile fiind descoperite în punctul Rateș, situat la 2 km est de orașul Tecuci.

Fragmentele osteologice de mamifere de la Rateș au fost descoperite în timpul exploatării în cariera de piatră, ele fiind colectate de către Mihail Dimitriu și Constantin Solomon. Punctul fosilifer de la Rateș prezintă în partea superioară a succesiunii stratigrafice depozite Pleistocene și se termină cu depuneri de vârstă holocenă. Situl este unul dintre cele mai importante de acest fel din țară, el fiind declarat rezervație naturală.

Mamiferele fosile descoperite în punctul Rateș provin de la specimene a trei familii: Elephantidae (Mammuthus rumanus, Mammuthus meridionalis, Mammuthus trogontherii și Mammuthus primigenius), Rhinoceridae (Coelodonta antiquitatis) și Bovidae (Bos primigenius  și Bison priscus).

Din punct de vedere paleoecologic, situl fosilifer Rateș prezintă o succesiune stratigrafică ce relevă continuitatea membrilor megafaunei continentale în acest spațiu în condiții climatice difertie, de-a lungul perioadei cuaternare. 

Mamutul lânos (Mammuthus primigenius)

A trăit în Pleistocenul mediu (150.000 ani) până în Pleistocenul târziu (10.000 ani, în România) – Holocen (4.000 ani) în mare parte din Eurasia și America de Nord. Habitatul specific acestuia era reprezentat de zonele de tundră și stepă. A fost un animal erbivor ale cărui dimensiuni ajungeau la 3,50 m înălțime, 4 – 6 m lungime și 8.000 kg.

Rinocerul lânos (Coelodonta antiquitatis)

Este un reprezentant al faunei specific climatului rece din Cuaternar, trăind din Pleistocenul mediu (350.000 ani) până în Holocen (10.000 ani). Trăia în tundra eurasiatică, fiind un animal erbivor ce atingea dimensiuni de 2 m înălțime, 4  m lungime și 3000 kg.

Cerbul gigant (Megaloceros giganteus)

A trăit în Eurasia, în perioada cuprinsă între Pleistocenul târziu (125.000 ani) și până în Holocen (7.000 ani). Animal erbivor, trăia în zonele de stepă și atingea dimensiuni de 2 m înălțime, 3 m lungime, 2,5 m deschiderea coarnelor și 600 kg. 

Bourul (Bos primigenius)

A trăit în Eurasia și nordul Africii în perioada cuprinsă între Pleistocenul târziu (125.000 ani) până în Holocen (anul 1627). Bourul era un mamifer erbivor ce pășuna în zona de stepă. Acesta atinge dimensiuni de 1,8 m înălțime, 2,5 m lungime, 800 kg. 

Bizonul de stepă (Bison priscus)

Animal erbivor specific zonei de stepă, a trăit în Eurasia și America de Nord din Pleistocenul mediu (700.000 ani) până în Pleistocenul târziu (10.000 ani). Acesta atingea dimensiuni de 2 m înălțime, 3  m lungime și 1100 kg.

Admin: