X

Urme de locuire din epoca bronzului la Ciorani

PUFEŞTI - SAT CIORANI

Aşezarea de tip Monteoru

     Aşezarea de tip Monteoru de la Ciorani se află în zona de sud-vest a satului, la circa 1,5 km de acesta. Este o aşezare destul de întinsă, situată pe ridicături de teren ce predomină zona. Punctul unde a fost constatată aşezarea se numeşte „La Fântâni”.

Cu prilejul cercetărilor de teren efectuate în 1969 de către Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” s-au constatat urme de locuire din epoca bronzului care se întind pe o suprafaţă de 10 ha. Ele apar la suprafaţă sub forma unor aglomerări sau movile, în număr de şase, la distanţe destul de mari una de cealaltă.

Această aşezare a apărut ca fiind de tip deschis, ceea ce  este specific culturii Noua însă, materialul arheologic rezultat s-a dovedit a fi de factură monteoreană. Lipsa unor elemente definitorii pentru cultura Noua, cum ar fi omoplaţii crestaţi, precum şi cantitatea mică de obiecte prelucrate din os, i-a determinat pe cercetători să clasifice aşezarea ca fiind de tip Monteoru.

În mare parte, ceramica apare sub formă fragmentară însă, un loc important îl deţin uneltele de diferite categorii lucrate din piatră, os şi corn.

Uneltele din piatră sunt variate din punct de vedere tipologic: cuţitele curbe de tip krummesser de dimensiuni mijlocii, finisate destul de îngrijit, sau în curs de prelucrare; topoarele prelucrate din roci dure de culoare brun – verzuie, o categorie aparte fiind topoarele de luptă care au tăişul mai curb şi lăţit; măciucile lucrate tot din piatră dură, vulcanică, având forme sferoidale.

Despre obiectele din os putem spune că prelucrarea lor s-a făcut parţial, vizat fiind doar capătul utilizat. Din categoria lor putem menţiona: dălţile de diferite dimensiuni, a căror prelucrare s-a efectuat doar în capătul utilizat, restul rămânând la forma originală a osului; cuţitele din coaste de animal, spatule de forme trapezoidale sau dreptunghiulare, lucrate îngrijit şi în mare parte lustruite; acele, a căror prelucrare se observă pe toată suprafaţa corpului.

Cea care a contribuit la datarea acestei aşezări a fost ceramica, indicându-ne prin pastă, forme şi decor, că aşezarea este de tip Monteoru târziu.

Admin: