X

Aşezarea de la Gârbovăţ

Gârbovăţ – Zahareasca

Cea mai mare aşezare de tip Noua din sudul Moldovei

Cea mai mare aşezare de tip Noua din sudul Moldovei este cea de la Gârbovăţ – Zahareasca, cercetată în anul 1960 de către prof. Adrian C. Florescu, prof. Ştefan Rugină şi D. Vicoveanu.

 

Trăsăturile specifice aspectului cultural căreia îi aparţine această aşezare sunt următoarele: aşezarea este deschisă, de tip cenuşar, aspectul economic este cel al păstoritului – îndeosebi al cornutelor mari, inventarul este specific culturii Noua – prezenţa ceştilor cu buton, existenţa omoplatului crestat, a uneltelor din os prelucrate într-un mod specific.

Predominantă este ceramica din pastă inferioară amestecată cu cioburi pisate, de culoare brună sau neagră, pe alocuri observându-se un luciu slab. Ca tipuri menţionăm: ceştile cu două toarte supraînălţate trase din buza vasului, ceştile cu o toartă, şi vasele sub formă de sac. De remarcat în această aşezare este gama variată de piese din bronz şi os: vârfuri de lance, ace de cusut, ace de păr de tip cipriot cu capete rulate sau cu placă romboidală, dăltiţe de diferite dimensiuni, precum şi zăbale din bronz.  Obiectele din bronz sunt prezente într-o cantitate mică în aşezare, ca o explicaţie fiind plasarea aşezării la o distanţă destul de mare de zonele cu zăcăminte de cupru şi cositor.

Din marea cantitate de material prelucrat din os, finit sau semifinit, se remarcă omoplaţii crestaţi, secerile de tip tupik confecţionate din falcă de animal, cosoarele masive sau cuţitele curbate, răzuitoarele sau dălţile răzuitoare, împungătoarele, vârfurile de săgeţi de formă conică, piramidală, finite sau în curs de prelucrare. Un loc aparte îl au psaliile – un fel de dublă zăbală, confecţionate din os cu o mare acurateţe şi decorate cu incizii. Toate aceste unelte din os nu se regăsesc în perioada bronzului mijlociu, ele dând un caracter specific culturii Noua.

Admin: